În ultimele luni, a circulat intens o știre conform căreia în California, dacă ții Bitcoin sau alte monede digitale pe un exchange și nu le accesezi timp de 3 ani, acestea ar putea fi transferate statului, în baza unei noi legi. Deși pare absurd pentru cei familiarizați cu dreptul românesc, în sistemul juridic american asemenea măsuri sunt posibile. Iată de ce, în România, proprietatea ta – inclusiv cea digitală – este mult mai bine protejată.
Proprietatea nu se pierde prin neuz – în România
Dreptul civil român se bazează pe tradiția juridică romano-germanică, în care dreptul de proprietate este considerat sacrosanct. Nu este doar un drept, ci o garanție constituțională, intangibilă, care nu se pierde pur și simplu pentru că nu ai folosit bunul respectiv o perioadă.
Această viziune este reflectată clar în Codul civil român, la articolul 562 alin. (1):
“Dreptul de proprietate privată se stinge prin pieirea bunului, dar nu se stinge prin neuz. El poate fi însă dobândit de altul prin uzucapiune sau într-un alt mod, în cazurile şi condiţiile anume determinate de lege.”
Cu alte cuvinte, dacă ești proprietar, nu-ți poate lua nimeni bunul doar pentru că nu l-ai atins sau accesat. Nu există pierdere automată a proprietății prin „neuz” – nici măcar în cazul criptomonedelor, dacă poți dovedi deținerea lor.
⚖️ În SUA – inclusiv California – lucrurile stau diferit
Sistemul american este bazat pe common law și are o practică veche numită “escheat” – adică trecerea bunurilor „abandonate” în proprietatea statului. Iar ce înseamnă „abandonat” poate fi stabilit destul de larg de către legiuitor.
Ce prevede noul proiect din California?
În 2024, California State Assembly a votat un proiect de lege (AB 1052) care include și activele digitale în categoria bunurilor ce pot fi considerate neclaimate după 3 ani de inactivitate pe exchange-uri. Concret:
Dacă un utilizator deține Bitcoin pe un exchange californian și nu își accesează contul, nu efectuează tranzacții sau nu răspunde la notificări timp de 3 ani, exchange-ul are obligația de a raporta și transfera fondurile statului.
Această regulă deja se aplică în SUA pentru:
- conturi bancare,
- acțiuni,
- dividende,
- cecuri neîncasate,
- polițe de asigurare neridicate etc.
Diferența fundamentală față de România este că în SUA se poate pierde efectiv controlul asupra proprietății în lipsa activității sau revendicării.
Crypto în România – în siguranță, dar folosește portofele personale
Dacă deții criptomonede în România, nu există nicio reglementare care să permită statului să le preia doar pentru că nu le-ai mișcat. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ai grijă de ele.
Sfatul nostru: folosește un portofel personal (hardware wallet) – precum Ledger sau Trezor – pentru a avea control deplin asupra monedelor tale. Ținerea pe exchange pe termen lung implică riscuri:
- de securitate cibernetică,
- de insolvență a exchange-ului,
- sau chiar de implementare ulterioară a unor măsuri similare celor din SUA.
Concluzie
În România, proprietatea este protejată de lege chiar și dacă nu e folosită, însă asta nu te scutește de responsabilitatea de a o gestiona activ. În contrast, în California și alte state americane, autoritățile pot prelua bunurile considerate „abandonate” – inclusiv criptomonedele lăsate uitate pe exchange-uri.
Așadar, monedele tale sunt în siguranță în România – dar cel mai în siguranță sunt la tine, nu pe o platformă.
Dacă ai întrebări legate de regimul juridic al criptomonedelor sau vrei să înțelegi cum să-ți protejezi bunurile digitale, echipa Legaloop te poate ajuta. Scrie-ne și ne ocupăm noi de restu