La începutul acestui an a intrat în vigoare Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 85/2024 pentru reglementarea aspectelor referitoare la raportarea privind durabilitatea („Ordinul 85/2024”). Ordinul 85/2024 transpune la nivel național aspecte cuprinse în Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 537/2014, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi („Directiva CSRD”, CSRD – Corporate Sustainability Reporting Directive).
Deși, în prezent, Ordinul 85/2024 este singurul act normativ care transpune în România prevederi ale Directivei CSRD, pe viitor, ne așteptăm că acesta nu va fi singurul act normativ – alte acte normative complementare care transpun alte prevederi ale Directivei CSRD sunt în curs de adoptare la nivel național la acest moment.
Ce înseamnă durabilitatea/sustenabilitatea unei societăți?
În anul 1987, Comisia Brundland (sau cunoscută și sub denumirea de Comisia Mondială pentru Mediul Înconjurător și Dezvoltare a Națiunilor Unite) a definit sustenabilitatea ca fiind „satisfacerea nevoilor de azi fără a sacrifica abilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”. Transpunând la nivelul mediului de afaceri această definiție, dezvoltarea sustenabilă a unei societăți reprezintă capacitatea respectivei societăți de a-și desfășura activitatea într-un mod profitabil și eficient, dar de așa manieră încât mediul înconjurător și comunitatea să fie protejate.
Ce semnifică ESG în contextul sustenabilității?
ESG este un acronim de la Environment (mediu), Social (comunitate) și Government (guvernare) și reprezintă cele 3 criterii principale în funcție de care se apreciază sustenabilitatea/durabilitatea unei afaceri. Concret, o afacere sustenabilă din punct de vedere al criteriilor ESG este acea afacere în care există un echilibru între eficiența economică și criteriile ESG, adică un echilibru între performanța economică a societății şi (i) protecția mediului, (ii) responsabilitatea socială și (iii) guvernanța corporativă bazată pe principii de etică în afaceri.
În continuare, iată și o detaliere practică a acestor criterii ESG:
Mediu (Environment): acest criteriu are în vedere felul în care compania, în desfășurarea activității sale economice, abordează aspectele legate de climă, utilizare a energiei, gestionare a deșeurilor, poluare, conservare a resurselor naturale, protejare a biodiversității, emisii directe și indirecte de gaze cu efect de seră și conformare cu reglementările de mediu.
Social (Social): acest criteriu are în vedere felul în care societatea evaluează și abordează relațiile sale cu (i) angajații (cum ar fi gradul de implicare al societății în asigurarea respectării drepturilor angajaților săi și gradul de implicare al acesteia în oferirea angajaților a unui mediu de muncă sigur și sănătos, etc.) și (ii) comunitatea în general (cum ar fi implicarea societății în acțiunile de voluntariat, desfășurarea activității economice în mod responsabil pentru comunitate și celelalte afaceri, supravegherea partenerilor de afaceri, etc.).
Guvernanță (Governance): acest criteriu se referă la modalitatea prin care societatea efectuează guvernanța corporativă (conducerea societății) și asigură etica în afaceri sau conduita profesională responsabilă. Guvernanța corporativă se referă la aspecte ce țin de structura acționariatului, structura și compoziția organelor de conducere ale societății, procedurile de gestionare a riscurilor și de asigurare a conformității cu normele aplicabile, comunicarea în cadrul acționariatului și a organelor de conducere. Etica în afaceri se referă la un set de principii la care aderă și pe care le adoptă o societate pentru a-și administra activitatea în mod responsabil și în acord cu dispozițiile legale și standardele acceptate.
Obligații de raportare privind durabilitatea prevăzute de Ordinul 85/2024
Ordinul 85/2024 prevede (i) pe de o parte, eliminarea prevederilor referitoare la declarația nefinanciară, (obligatorie pentru entitățile care depășesc un număr mediu de 500 de salariați în cursul exercițiului financiar, această obligație fiind valabilă doar pentru situațiile financiare până în anul 2023), iar (ii) pe de altă parte, introduce obligativitatea întocmirii unui raport privind durabilitatea în funcție de criteriile ESG. Noua obligație de raportare se va aplica etapizat, în funcție de anumite criterii, pentru societățile mari și mijlocii și, în final, şi IMM-urilor listate. Raportarea privind durabilitatea se va include în raportul administratorilor (în acest sens, va exista un format de raportare electronic unic pentru toate entitățile cu obligații de raportare), trebuie să cuprindă elemente prospective ESG pe termen scurt, mediu și lung, dar şi elemente retrospective și va trebui efectuată în conformitate cu Standardele Europene de Raportare de Sustenabilitate adoptate de Comisia Europeană.
Entităţile raportoare
În privința conformării societăților cu noua cerință de raportare privind durabilitatea, Ordinul 85/2024 prevede un calendar de aplicabilitate. Mai exact, noua raportare se aplică pentru exercițiile financiare care încep la (sau, în cazul celor cu un exercițiu financiar diferit de cel calendaristic, care încep după data de):
- 1 ianuarie 2024 pentru:
- entitățile de interes public care depășesc, la data bilanțului, criteriile pentru entități mari și mijlocii (astfel cum sunt prevăzute la pct. 9 alin. (4) din Reglementările contabile aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 1802/2014), precum și numărul mediu de 500 de salariați în cursul exercițiului financiar;
Notă 1: pct. 9 alin. (4) din Reglementările contabile aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 1802/2014:
„Entitățile mijlocii şi mari sunt entitățile care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:
- a) totalul activelor: 25.000.000 lei;
- b) cifra de afaceri netă: 50.000.000 lei;
- c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.”
- entităţile de interes public, care sunt societăți-mamă ale unui grup mare, care depășesc, la data bilanțului, pe bază consolidată, numărul mediu de 500 de salariați în cursul exerciţiului financiar;
- societăţile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și unele persoanele juridice cu capital de stat (prevăzute de Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 666/2015) care depășesc, la data bilanţului, criteriile pentru entități mari și mijlocii (astfel cum sunt prevăzute la pct. 48 indice 3 alin. (1) pct. 2 din Reglementările contabile aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2844/2015), precum și numărul mediu de 500 de salariaţi în cursul exerciţiului financiar;
Notă 2: pct. 48 indice 3 alin. (1) pct. 2 din Reglementările contabile aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2844/2015:
„Unele persoanele juridice cu capital de stat (prevăzute de Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 666/2015 și Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2844/2016) „care, la data bilanţului, depășesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:
- a) totalul activelor: 17.500.000 lei;
- b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
- c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.”
- societăţile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, care sunt societăţi-mamă ale unui grup mare, care depășesc, la data bilanţului, pe bază consolidată, numărul mediu de 500 de salariaţi în cursul exerciţiului financiar.
Raportarea se va face in anul 2025 pentru anul 2024.
- 1 ianuarie 2025 pentru:
- entitățile care depășesc criteriile pentru entități mari și medii (fie criteriile prevăzute la Nota 1, fie criteriile prevăzute la Nota 2), altele decât cele menționate la punctele a) sau c) de mai sus;
- entităţile care sunt societăţi-mamă ale unui grup mare, altele decât cele menționate la punctele b) sau d) de mai sus.
Raportarea se va face in anul 2026 pentru anul 2025.
- 1 ianuarie 2026 pentru:
- societăţile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată care nu depășesc criteriile prevăzute la Nota 2 de mai sus.
Raportarea se va face in anul 2026 pentru anul 2027.
- 1 ianuarie 2028 pentru:
- entitățile care sunt filiale cu sediul în România ale căror societăți-mamă finale sunt reglementate de dreptul unei țări terțe.
Raportarea se va face in anul 2029 pentru anul 2028.
Auditul raportării privind durabilitatea – element de noutate introdus prin Ordinul 85/2024
Ordinul 85/2024 a mai introdus un element de noutate, și anume auditarea raportării privind durabilitatea. Concret, auditorul statutar sau firma de audit care efectuează auditul situaților financiare ale entităților raportoare sau alt auditor statutar sau altă firmă de audit va exprima o opinie bazată pe o misiune de asigurare limitată în ceea ce priveşte conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele aplicabile. Această opinie va include asigurarea conformității raportării privind sustenabilitatea cu standardele de raportare adoptate de Comisia Europeană în conformitate cu Directiva CSRD, precum și cu privire la conformitatea cu cerințele de raportare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/852 privind taxonomia.
Procesul de “due-diligence” juridic al criteriilor ESG în cadrul unei companii
Este important de analizat din punct de vedere juridic dacă o societatea se încadrează criteriilor prevăzute de Ordinul 85/2024 şi, prin urmare, dacă are obligații de raportare privind durabilitatea. În caz afirmativ, trebuie să se stabilească în mod concret în constau aceste obligații şi cum pot fi ele îndeplinite astfel încât să corespundă criteriilor ESG. De asemenea, în ipoteza în care compania are deja anumite politici şi/sau practici de sustenabilitate, trebuie analizat în ce măsura acestea sunt în acord cu noile dispoziții aplicabile, iar dacă nu sunt, care este riscul asociat şi cum pot fi ele aliniate noilor cerințe.